Dedalus and Arianna

«Ne-au explicat cum să organizăm o luptă sindicală pe modelul american. Am înțeles mai bine cum gândește și se mișcă o multinațională, ne-am extins aspirațiile politice. Cred că merită încercarea de a urma calea acordurilor internaționale. De fapt, nimic nu ne împiedică să aducem experiența sindicală într-un CEI.» În luna ianuarie, Carlo Quaini a participat, la Roma, la un curs de formare organizat de Filcams Nazionale cu finanțare europeană. A plecat de acolo plin de stimuli și perspective.

«Directiva ar trebui să fie actualizată, pentru a face eligibilă funcția de delegat.» Idei îndrăznețe, în parte acumulate ca urmare a limitelor întâlnite în timpul experienței sale în cadrul comitetului. Quaini face parte din așa-numitul Grup de lucru sindical european CE, un fel de sub-comitet european de întreprindere al Rexroth, întreprindere achiziționată de Bosch în 2000, care, la rândul său, are propriul CEI, care ar trebui să reprezinte toate societățile din care este alcătuită multinaționala. În cadrul acestui grup unic există, prin urmare, o linie dublă în care, uneori, circulația informației se oprește. Și nu pentru că întreprinderea nu furnizează o documentație clară, detaliată și cu un avans corespunzător. Ci pentru că delegații nu insistă suficient pe o comunicare unitară și tranzacțională.

«Dacă am fi aleși, sarcina de reprezentare ar avea o semnificație mai bogată, obligatorie. Acest lucru ar crea pentru CEI o poziție centrală în cadrul activității sindicale. Delegații s-ar simți mai implicați, iar lucrătorii ar avea de câștigat. Ar fi un salt calitativ, care ar face comitetele o verigă solidă în lanțul unei mișcări sindicale europene și al sistemului de relații industriale.»

Pentru Quaini, această schimbare ar trebui să fie însoțită de o evoluție a mentalității, pe care numai formarea o poate garanta. «Privind spre Italia, observ o investiție majoră a sindicatului în această direcție.» Dar formarea are loc și pe teren, și anume cu ocazia reuniunilor anuale ale CEI, profitând de momentele cele mai informale. Acesta este punctul în care, prin contact uman, se naște o anumită idee despre Europa și reprezentarea sindicală. «Crearea unei rețele este esențială, conchide Quaini. Trebuie să cultivăm relațiile, se ne confruntăm, să fim întotdeauna prezenți și să facem informațiile să circule. Trebuie să fim pregătiți pentru a ține pasul cu schimbările continue, pentru a înțelege motivele și contradicțiile și pentru a găsi soluții comune.»